Cuprins 6 secțiuni
Topirea ghețarilor înseamnă că masele de gheață formate pe uscat pierd, de la un sezon la altul, mai multă gheață decât adună. Fenomenul se vede cel mai bine în Alpi, în Groenlanda și în Antarctica, dar contează și pentru cine locuiește departe de ele, pentru că apa topită ajunge în oceane și în râuri.
România nu are ghețari propriu-zis, dar subiectul ne privește prin nivelul mării, prin regimul râurilor europene și prin zăpada din Carpați. Mai jos găsești mecanismul topirii, deosebirile dintre tipurile de gheață și ce înseamnă toate acestea pentru oameni, fără exagerări. Imaginea de ansamblu a încălzirii o găsești în articolul despre schimbările climatice.
Ce este un ghețar și cum își păstrează masa?
Un ghețar este o masă de gheață formată din zăpadă veche, tasată în timp, care se mișcă foarte lent la vale sub propria greutate. El are două zone: partea de sus, unde zăpada se acumulează, și partea de jos, unde gheața se topește sau se desprinde.
Starea de sănătate a unui ghețar se numește bilanț de masă. Dacă iarna cade mai multă zăpadă decât se topește vara, ghețarul crește; dacă vara topește mai mult, ghețarul se subțiază și se retrage. De mulți ani, majoritatea ghețarilor montani urmăresc a doua variantă.
Gheața de pe uscat și gheața de pe mare
Diferența dintre cele două tipuri de gheață hotărăște cât de mult urcă nivelul oceanelor:
- gheața de pe uscat (ghețari montani, calota din Groenlanda, calota din Antarctica) adaugă apă nouă în ocean când se topește;
- gheața marină (banchiza) plutește deja în apă, așa că topirea ei nu ridică vizibil nivelul mării, la fel cum un cub de gheață topit într-un pahar nu face paharul să dea peste margine.
Pierderea banchizei contează totuși pentru climă, din alt motiv, explicat mai jos: reflectarea luminii.
De ce se topesc ghețarii acum?
Ghețarii se topesc pentru că aerul și apa din jurul lor sunt mai calde decât în trecut, iar zăpada nouă nu mai compensează pierderile. Principala cauză a încălzirii este creșterea gazelor cu efect de seră produse de oameni, mecanism pe care îl descrie articolul despre efectul de seră.
Topirea nu are un singur motor. La fața locului se adună mai mulți factori:
- aerul mai cald topește suprafața gheții, mai ales la altitudini joase;
- ploaia căzută pe zăpadă, în loc de ninsoare, accelerează topirea și spală stratul alb protector;
- apa oceanului, mai caldă, erodează gheața din partea de jos a limbilor care ajung în mare;
- praful și funinginea de pe suprafață întunecă gheața și o fac să absoarbă mai multă căldură.
Albedo: de ce gheața se topește tot mai repede
Gheața și zăpada proaspătă reflectă o mare parte din lumina Soarelui, proprietate numită albedo. Când gheața se subțiază și lasă la vedere roca sau apa, suprafața devine mai întunecată, absoarbe mai multă energie și încălzește zona din jur. Este una dintre bucle de amplificare pe care le explică și articolul despre buclele de feedback.
Ce se întâmplă cu nivelul mării și cu apa dulce?
Topirea gheții de pe uscat ridică treptat nivelul oceanelor, pentru că adaugă apă care nu mai pleacă înapoi în gheață. Un al doilea efect, la fel de important, vine din dilatarea apei mai calde: apa se mărește ușor atunci când se încălzește, iar pe ansamblul oceanelor acest lucru adaugă o parte importantă din creștere. Detaliile le găsești în articolul despre creșterea nivelului mării.
Pentru apa dulce, ghețarii funcționează ca un rezervor care eliberează apă vara, când râurile au cea mai mare nevoie. Pe măsură ce ghețarii mici dispar, debitul de vară scade, chiar dacă la început topirea intensă face râurile să curgă mai mult.
| Etapă | Ce se întâmplă cu râul de munte |
|---|---|
| Ghețar încă mare | debit de vară ridicat, alimentat de topire |
| Retragere rapidă | debit mai mare temporar, cu variații zilnice puternice |
| Ghețar foarte mic sau dispărut | debit de vară în scădere, dependent de ploi și zăpadă |
Cum afectează topirea ghețarilor România?
România nu are ghețari, dar are zăpadă de munte, iar aceasta se comportă ca un mic rezervor sezonier. Iernile mai blânde înseamnă mai multă ploaie și mai puțină zăpadă care să se topească treptat în primăvară, deci o alimentare mai neregulată a râurilor din Carpați.
Efectul cel mai direct pentru români vine din legătura cu alte fenomene: ghețarii alpini alimentează Dunărea și afluenții ei, iar un debit de vară mai mic pe fluviu schimbă condițiile pentru navigație, irigații și centrale hidroelectrice. Despre o parte din consecințele pentru agricultură poți citi în articolul despre agricultură și climă.
Zăpada din Carpați și turismul montan
Sezonul de schi se scurtează în stațiunile joase, iar producția de zăpadă artificială consumă apă și energie. Pe termen lung, zonele montane aflate la altitudini mari vor păstra zăpadă mai mult timp, dar fiecare grad în plus mută limita zăpezii mai sus.
Atenție: un an cu iarnă geroasă nu contrazice tendința generală. Ghețarii răspund la medii pe zeci de ani, nu la un singur sezon.
Ce se poate face și ce nu se mai poate opri?
O parte din topirea ghețarilor este deja inevitabilă, pentru că gheața reacționează cu întârziere la temperatura aerului. Ghețarii mici din munții mijlocii vor continua să se retragă chiar dacă încălzirea s-ar opri mâine. Cantitatea de gheață care se păstrează însă depinde de cât de repede scad emisiile.
Pentru o gospodărie obișnuită, pârghiile sunt cele cunoscute: consum mai mic de energie, încălzire eficientă și energie curată. Poți începe de la estimarea propriei amprente de carbon și de la măsurile prezentate în ghidul de eficiență energetică acasă.
Întrebări frecvente
Dispar toți ghețarii din lume?
Nu toți. Ghețarii mici și cei de altitudine joasă vor dispărea mult mai repede, în timp ce calotele mari din Groenlanda și Antarctica vor dura sute sau mii de ani, chiar dacă pierd masă constant.
Cât de repede crește nivelul mării din cauza gheții?
Creșterea se măsoară în milimetri pe an și vine din topirea gheții de pe uscat și din dilatarea apei calde. Ritmul s-a accelerat față de secolul trecut și depinde de emisiile viitoare.
Topirea banchizei ridică nivelul mării?
Nu direct, pentru că gheața marină plutește deja. Ea contează însă pentru climă, fiindcă, odată dispărută, oceanul întunecat absoarbe mai multă energie solară.
Există ghețari în România?
Nu, în sensul propriu al termenului. Există însă zăpadă persistentă și forme de relief glaciare în Carpați, rămase din ultima eră glaciară, dar fără mase de gheață în mișcare.
Mai înseamnă topirea ghețarilor o problemă pentru râurile Europei?
Da, pe termen lung. Ghețarii alpini alimentează vara râuri mari, iar pe măsură ce se micșorează, debitul de vară devine mai dependent de ploi și mai variabil.
