Cuprins 7 secțiuni
Frigiderul eficient este cel care păstrează mâncarea la temperatura corectă folosind cât mai puțină energie: reglat la aproximativ 4°C în compartimentul de răcire și la minus 18°C în congelator, pus într-un loc cu aer care circulă și întreținut ca garniturile să țină ușa bine închisă. Fiind singurul aparat din casă care rulează 24 de ore din 24, orice abatere mică de la aceste repere se repetă în fiecare zi a anului.
Spre deosebire de cuptor sau de mașina de spălat, frigiderul nu are un moment în care „îl oprești”. De aceea merită să-i acorzi zece minute o dată pe an: măsori temperatura, cureți spatele și verifici ușa. Mai jos vezi ce reglaje contează, ce greșeli se fac des și cum decizi dacă un aparat vechi mai merită păstrat.
Ce temperatură setezi în frigider și în congelator?
Pentru majoritatea familiilor, valorile potrivite sunt aproximativ 4°C în frigider și minus 18°C în congelator. La 4°C mâncarea proaspătă se păstrează în siguranță, iar la minus 18°C alimentele congelate rămân stabile luni de zile. Orice grad în minus față de aceste repere înseamnă un compresor care lucrează mai mult, fără un beneficiu real.
Butonul de pe aparat, cu cifre de la 1 la 7 sau cu simboluri, nu arată grade, așa că singura metodă sigură este un termometru. Pui un pahar cu apă pe raftul din mijloc, cu termometrul în el, și citești valoarea după câteva ore. Dacă arată 7–8°C, mâncarea se strică mai repede; dacă arată aproape de 0°C, consumi energie în plus și îți îngheață legumele.
| Compartiment | Temperatură recomandată | Ce se întâmplă dacă o depășești |
|---|---|---|
| Frigider, raft mijloc | 3–5°C | alimentele se strică mai repede la peste 7°C |
| Sertarul cu legume | puțin mai sus, în jur de 6–8°C | legumele îngheață și se înmoaie la valori prea mici |
| Congelator | minus 18°C | consum mai mare la valori mai joase, degradare la valori mai sus |
Sfat: Termometrul mic pentru frigider costă puțin și îl poți lăsa pe loc. Verifică-l după ce schimbi sezonul, pentru că temperatura din bucătărie influențează funcționarea aparatului.
Unde amplasezi frigiderul în bucătărie?
Cel mai bun loc pentru frigider este departe de plită, de cuptor, de calorifer și de ferestrele însorite, cu câțiva centimetri liberi în spate și deasupra. Compresorul elimină căldura printr-un schimbător (condensatorul), iar dacă aerul din jur este deja cald sau nu circulă, aparatul pornește mai des și merge mai mult.
Instrucțiunile fiecărui producător indică spațiul minim de ventilație; la modelele încastrate, grilele de aerisire nu trebuie acoperite. Dacă nu ai de ales și frigiderul stă lângă cuptor, pune între ele un panou izolant sau măcar un spațiu de câțiva centimetri.
Curățarea condensatorului
La aparatele mai vechi, condensatorul este grila neagră din spate; la cele noi poate fi ascuns în perete. Praful și firele de păr de pe grilă îngreunează schimbul de căldură. O dată sau de două ori pe an, cu aparatul scos din priză, treci peste grilă cu un aspirator cu peria moale. Operația durează un sfert de oră și se simte în zgomotul mai redus al compresorului.
Cum verifici dacă garniturile ușii mai închid etanș?
Garnitura bună ține o foaie de hârtie prinsă ferm între ușă și corp, iar dacă hârtia iese ușor, aerul cald intră în aparat. Testul se face în mai multe puncte: sus, jos, la mijloc și în colțuri, pentru că garnitura se deformează de obicei într-un singur loc.
O garnitură murdară sau îndoită se poate curăța cu apă călduță și puțin detergent, apoi se șterge bine. Dacă este crăpată sau întărită, se înlocuiește: piesa se comandă pe baza modelului aparatului și se montează în câteva minute. Merită făcut, fiindcă o ușă care nu închide etanș duce la brumă în congelator, la compresor pornit des și la mâncare care se strică.
Gheața și dezghețarea: static sau no frost?
Gheața groasă din congelator este un izolator care îngreunează răcirea, deci o scoți când stratul depășește câțiva milimetri. La aparatele cu răcire statică, dezghețarea se face manual, de una-două ori pe an. La cele cu sistem no frost (ventilator care distribuie aerul rece și un dezghețat automat), nu se formează brumă pe pereți, dar consumul poate fi puțin mai mare decât la un model static comparabil, din cauza ventilatorului și a rezistenței de dezghețare.
Alegerea între cele două ține mai mult de confort decât de factură: no frost te scutește de dezghețare, iar static costă de obicei mai puțin la achiziție. Pentru un aparat nou, diferența reală o vezi pe eticheta energetică, unde consumul anual apare în kWh. Cum se citește acea etichetă afli în Eticheta energetică a aparatelor: cum citești clasele A–G.
Cum încarci și cum folosești frigiderul fără risipă?
Un frigider plin cu măsură ține frigul mai bine decât unul gol sau unul înghesuit, pentru că alimentele reci păstrează temperatura când deschizi ușa. Totuși, aerul trebuie să circule printre rafturi, deci nu acoperi grilele și nu blochezi orificiile din spate.
Câteva obiceiuri care contează în practică:
- lasă mâncarea gătită să se răcească la temperatura camerei înainte să o pui la frigider, ca să nu încălzești restul alimentelor;
- scoate din congelator cu o seară înainte ce vrei să decongelezi, în frigider, unde ajută la răcirea celorlalte alimente;
- deschide ușa o singură dată pentru mai multe produse, nu de fiecare dată când iei ceva;
- ține ușa închisă bine și verifică lumina interioară, care trebuie să se stingă.
Un frigider gol și pus la o temperatură prea joasă „în caz că” este o risipă. Dacă pleci pentru mai multe săptămâni, golește-l, deconectează-l și lasă ușa întredeschisă ca să nu se formeze mucegai.
Când merită înlocuit un frigider vechi?
Un frigider foarte vechi merită înlocuit când măsurătorile arată un consum mult peste cel al aparatelor noi, iar economia scoate investiția într-un timp rezonabil. Consumul real îl afli cu o priză cu wattmetru, lăsată conectată 24 de ore: citești kWh și îi înmulțești cu 365. Metoda este explicată pe larg în Consumul aparatelor electrocasnice: cum îl calculezi în kWh.
Un aparat din clasele mari de eficiență din etichetele actuale consumă adesea o fracțiune din ceea ce folosea un model construit cu două decenii în urmă. Dacă aparatul tău vechi trage de ordinul a 500–700 kWh pe an, iar unul nou comparabil consumă sub 200, diferența se simte în factură. Dacă însă măsori un consum apropiat de cel al unui aparat nou, înlocuirea nu are sens financiar.
Dacă vrei imaginea de ansamblu a consumului casei, începe cu Eficiența energetică acasă: ghid complet pe înțelesul tuturor, iar pentru consumul aparatelor care par oprite vezi Consumul în standby: aparatele care consumă când par oprite.
Înainte de a arunca aparatul vechi, nu îl lăsa lângă containere: este deșeu electric și se predă separat, așa cum e explicat în Deșeurile electrice (DEEE): unde predai aparatele vechi.
Întrebări frecvente
La ce temperatură ar trebui să fie frigiderul?
Aproximativ 4°C pe raftul din mijloc, cu o plajă acceptabilă între 3 și 5°C. Verifică cu un termometru, pentru că cifrele de pe buton diferă de la un model la altul.
Consumă mai mult un frigider gol sau unul plin?
Unul gol pierde frigul imediat ce deschizi ușa, deci pornește des. Unul plin cu măsură, în care aerul poate circula, se menține mai stabil.
De ce se formează gheață în congelator?
Cel mai des din cauza ușii deschise prea des sau a garniturii uzate, care lasă să intre aer umed. Dezgheață aparatul și verifică garnitura cu testul foii de hârtie.
Pot pune frigiderul lângă calorifer?
Se poate, dar nu este recomandat, pentru că aerul cald obligă compresorul să lucreze mai mult. Dacă nu ai altă variantă, pune un panou izolant între ele.
Cât de des curăț spatele frigiderului?
De obicei o dată sau de două ori pe an, mai des dacă ai animale cu păr în casă. Scoate aparatul din priză și folosește un aspirator cu perie moale.
