Gătitul eficient: plită, cuptor și vase care consumă mai puțin

Gătitul eficient înseamnă să transferi cât mai multă căldură în mâncare și cât mai puțină în bucătărie: un vas cu fundul plat, potrivit ochiului de plită, cu capac pus, pe o plită sau într-un cuptor folosite fără pierderi inutile. Aceste obiceiuri nu cer aparate noi, iar pe termen lung se văd în factura de gaz sau de curent, în funcție de ce folosești.

Bucătăria este un loc unde se pierde energie din obișnuință: ochi mare sub o oală mică, cuptor pornit cu zece minute înainte, apă fiartă într-o oală pe foc când ai fi putut folosi fierbătorul. Mai jos vezi, pe rând, ce poți schimba la plită, la cuptor și la aparatele mici.

Cum alegi vasul potrivit pentru plită?

Vasul potrivit are fundul plat, gros și de dimensiunea ochiului, pentru că așa primește toată căldura. Un vas cu fundul deformat sau mai mic decât ochiul lasă flacăra sau câmpul să se piardă pe lângă el. La plita cu inducție, vasul trebuie să fie din material magnetic (fontă, oțel inoxidabil cu fund feromagnetic); un magnet lipit pe fund îți spune imediat dacă merge.

Capacul face diferența cea mai mare dintre toate obiceiurile: cu el pus, apa fierbe mai repede și poți reduce focul după fierbere, iar căldura rămâne în vas. Pentru paste, orez, legume și supe, o flacără mică sub un capac bine pus ține fierberea. Un vas îngust și înalt încălzește mai puțină apă decât unul larg, deci folosește cantitatea necesară, nu „pe sigur”.

Ce tip de plită consumă cel mai puțin?

Plita cu inducție transferă energia direct în vas și pierde cea mai puțină căldură în aer, urmată de plita electrică vitroceramică, iar plita pe gaz pierde o parte importantă din flacără pe lângă vas. Inducția are totuși limite: cere vase compatibile și un cost de achiziție mai mare, iar la fierberi lungi diferența de consum față de gaz depinde de prețul fiecărui combustibil.

Atenție: La plita pe gaz, ventilația bucătăriei este importantă pentru siguranță, iar instalația și racordul se verifică doar de personal autorizat. Nu improviza intervenții pe conducta de gaz.

Căldura reziduală

La plitele electrice vitroceramice și la cele clasice, ochiul rămâne cald câteva minute după oprire. Oprește-l cu cinci minute înainte ca mâncarea să fie gata și lasă căldura rămasă să termine fierberea. La inducție efectul este mult mai mic, pentru că vasul se încălzește direct, iar plita nu păstrează căldura.

Cum folosești cuptorul fără risipă?

Cuptorul consumă cel mai bine când e folosit plin, cu preîncălzire doar când rețeta o cere și cu ușa deschisă cât mai rar. Fiecare deschidere a ușii lasă să iasă o parte din căldură, iar cuptorul trebuie să o recupereze. Mai multe preparate coapte împreună, pe rafturi diferite, folosesc aceeași căldură.

Unele reguli utile:

1. nu preîncălzi pentru preparate lungi, precum friptura sau tocănița: intră direct la rece;
2. folosește funcția cu aer cald (ventilator), pentru că distribuie uniform căldura și permite temperaturi mai mici decât funcția cu rezistențe sus și jos;
3. oprește cuptorul cu 10–15 minute înainte de final și lasă căldura rămasă să termine;
4. curăță geamul și garnitura, ca să vezi mâncarea fără să deschizi ușa.

Când folosești aparatele mici în loc de plită sau cuptor?

Pentru cantități mici, aparatele mici consumă de obicei mai puțin decât plita sau cuptorul mare, fiindcă încălzesc doar ce ai nevoie. Fierbătorul electric aduce apa la fierbere mai repede și cu mai puține pierderi decât o oală pe plită, deci îl poți folosi și când ai nevoie de apă fierbinte pentru paste: o torni în oală și continui pe foc.

• Fierbătorul: apă pentru ceai, paste, supe instant; încălzește doar cât ai nevoie.
• Oala sub presiune: reduce timpul de gătire la fiert sau la tocănițe, deci scade și consumul.
• Cuptorul mic sau friteuza cu aer cald: potrivite pentru porții mici, pentru că se încălzesc repede.
• Cuptorul cu microunde: bun la reîncălzit porții mici, mai puțin potrivit pentru gătit complet.

Ca regulă practică, alege cel mai mic aparat care face treaba pentru cantitatea pe care o gătești.

Cum calculezi cât consumă un aparat de bucătărie?

Înmulțești puterea aparatului în kilowați cu timpul de funcționare în ore și obții kWh consumați. De exemplu, un fierbător de 2.000 W (2 kW) care funcționează 3 minute (0,05 ore) consumă 0,1 kWh. Pentru consumul real al unui cuptor sau al unei plite, cea mai sigură metodă este un contor de energie pe circuit sau, pentru aparatele cu priză, un wattmetru, așa cum e explicat în Consumul aparatelor electrocasnice: cum îl calculezi în kWh.

Etichetele energetice ale cuptoarelor arată consumul pe un ciclu standard, ceea ce ajută la compararea modelelor; vezi Eticheta energetică a aparatelor: cum citești clasele A–G. Consumul de bază al aparatelor, inclusiv ceasul cuptorului și plita pregătită pe stand-by, este tratat în Consumul în standby: aparatele care consumă când par oprite.

Cum se leagă gătitul de amprenta ta energetică?

Gătitul este o parte din consumul casei, pe care îl pui în context în Eficiența energetică acasă: ghid complet pe înțelesul tuturor. Dacă te interesează impactul asupra mediului, tipul de energie folosită contează: curentul din rețea provine dintr-un mix de surse, gazul este un combustibil fosil. Dacă produci o parte din energie cu panouri fotovoltaice, gătitul electric în orele de producție se potrivește bine; principiul este prezentat în Panourile fotovoltaice pentru casă: ghid complet pe înțeles.