Cuprins 7 secțiuni
Puntea termică este o zonă a pereților, a planșeelor sau a îmbinărilor unde căldura se pierde mai repede decât în restul construcției, fiindcă acolo izolația lipsește, este subțire sau străpunsă de un material care conduce bine căldura. Rezultatul este o porțiune de perete mai rece decât cea din jur, pe care vezi iarna pete întunecate, igrasie aparentă sau condens.
Termenul apare des în discuțiile despre mucegai, dar ține de fapt de felul în care e construită casa. Mai jos vezi ce tipuri de punți există, de ce apar, cum le recunoști fără aparate scumpe și ce poți face, în funcție de ce locuiești: casă sau apartament.
Ce sunt punțile termice și de ce contează?
O punte termică este un „drum scurt” pentru căldură prin anvelopa clădirii, adică prin ansamblul pereților, acoperișului, pardoselii și ferestrelor. Căldura trece întotdeauna pe calea cu rezistența cea mai mică, deci elementele din beton, oțel sau zidărie fără izolație devin autostrăzi pentru pierderi.
Contează din două motive. Primul este energetic: zonele cu punți pierd căldură în plus, iar încălzirea trebuie să compenseze. Al doilea este legat de sănătatea locuinței: suprafața interioară a unei punți ajunge mai rece decât aerul din cameră, iar vaporii de apă din aer se transformă acolo în picături. Umezeala persistentă hrănește mucegaiul.
Cum apare condensul pe o suprafață rece?
Aerul cald poate ține mai mulți vapori de apă decât cel rece. Când aerul din cameră atinge un perete al cărui capăt este sub punctul de rouă (temperatura la care vaporii devin lichid), pe suprafață apar picături. De aceea mucegaiul apare des în colțuri, în spatele dulapurilor lipite de pereții exteriori și deasupra ferestrelor.
Unde apar punțile termice într-o casă?
Punțile termice apar de obicei în locurile unde se schimbă materialul sau geometria construcției. Le poți grupa în câteva categorii, iar tabelul de mai jos te ajută să le recunoști.
| Locul | Cauza | Semn vizibil | Soluție obișnuită |
|---|---|---|---|
| Stâlpi, grinzi și centuri de beton din zidărie | beton neizolat prin care trece căldura | pete în dreptul structurii | izolare continuă pe exterior |
| Balcoane și terase în consolă | placa de beton străpunge izolația | perete rece lângă ușa de balcon | ruptor termic sau izolare pe ambele fețe |
| Colțuri exterioare și intrânduri | suprafață de pierdere mai mare | mucegai în colț | izolație continuă, mobilă mutată |
| Glafuri, buiandrugi, tocuri de ferestre | îmbinare lipsă de izolație | condens și mucegai pe contur | izolare în dreptul tocului |
| Soclu și îmbinarea cu fundația | contact cu solul | pardoseală rece la margini | izolarea soclului cu material rezistent la apă |
| Cutii de rulou și de storuri | cutie neizolată în perete | curent și rece sub fereastră | cutii izolate sau etanșate |
Cum recunoști o punte termică fără aparate?
O punte termică se recunoaște după petele care se repetă mereu în aceleași locuri, după pereți mai reci la atingere și după condensul de pe margini. Iarna, pune palma pe perete în mai multe puncte: dacă simți o diferență clară pe fâșii drepte (urma unei grinzi) sau în colțuri, e un semnal.
Metoda precisă este termografia, în care o cameră cu infraroșu arată diferențele de temperatură de pe suprafață. Se face iarna, când diferența dintre interior și exterior este mare, și arată dacă zonele reci sunt punți reale sau doar izolație lipsă. Cum se desfășoară și ce să ceri de la un operator afli în Termografia casei: cum vezi pe unde se pierde căldura.
Sfat: Un higrometru simplu pentru umiditatea aerului costă puțin. Umiditatea relativă constantă peste 60% în camere îți arată că problema nu e doar la perete, ci și în aer.
Cum reduci punțile termice într-o casă?
Soluția cea mai eficientă este izolarea continuă pe exterior, fără întreruperi, care acoperă grinzile, centurile și colțurile. În loc de patch-uri locale, stratul trebuie să înfășoare cât mai mult din clădire. La balcoane în consolă, soluția ideală (și costisitoare) este un element special numit ruptor termic, care separă termic placa balconului de cea a casei; la case existente, uneori se izolează placa pe ambele fețe.
Pentru tâmplărie, pașii practici sunt: izolarea laterală a tocului, montarea ferestrei în planul izolației (nu în planul zidului gol) și etanșarea corectă cu benzi și spumă adecvate. Despre cum alegi ferestrele, citești în Ferestrele termopan: cum alegi tâmplăria eficientă energetic. Pentru perete, detaliile despre materiale și montaj sunt în Izolarea pereților exteriori: polistiren sau vată.
Ce faci într-un apartament de bloc?
În apartament nu poți interveni pe fațadă, dar ai câteva acțiuni utile. Ține mobila departe de pereții exteriori, cu un spațiu de câțiva centimetri pentru circulația aerului. Aerisește scurt și intens, nu cu fereastra în poziție oblică ore în șir, ca să scoți umezeala fără să răcești pereții. Menține o temperatură rezonabilă în toate camerele, inclusiv în cele folosite rar, pentru că un colț rece rămas nelocuit atrage umezeala. Dacă blocul se reabilitează termic, cere ca izolarea să acopere și colțurile, balcoanele și soclul. Un perete bine tratat ajută și vara, când casa rezistă mai bine la căldura descrisă în Valurile de căldură: cum îți adaptezi locuința la canicule.
Pentru ventilația controlată, care elimină umezeala fără pierderi mari de căldură, vezi Ventilația cu recuperare de căldură: cum funcționează. Pe un fundal mai larg, ghidul general al categoriei este Eficiența energetică acasă: ghid complet pe înțelesul tuturor.
Ce nu rezolvă problema punților termice?
Vopselele anticondens, tapetul termoizolant subțire și spray-urile antimucegai ascund temporar efectul, dar nu schimbă temperatura peretelui. Dacă mucegaiul revine în același loc, cauza este fizică (perete rece și aer umed), nu estetică. Curățarea suprafeței se face, dar fără corectarea cauzei, petele reapar.
Întrebări frecvente
O punte termică înseamnă că peretele este prost construit?
Nu neapărat. Unele punți apar în construcția clasică, la îmbinări. Contează cât de mare e pierderea și dacă ele provoacă condens.
De ce apare mucegaiul mai ales în colțuri?
Colțurile exterioare au o suprafață mai mare spre exterior și aer care circulă mai puțin. Rezultă o temperatură mai joasă, iar umezeala se depune acolo.
Poate termografia să greșească?
Poate, dacă se face vara sau în condiții de diferență mică de temperatură. Se face iarna, cu căldura pornită de câteva ore, și se interpretează de un operator experimentat.
Ajută un calorifer pus lângă peretele rece?
Încălzește local aerul, dar nu elimină puntea. Poate reduce condensul pe perete, însă pierderile de căldură rămân.
Se pot repara punțile fără a refă toată fațada?
Uneori da, tratând zonele cu probleme (soclu, tocuri, balcon). Rezultatul este totuși mai bun dacă izolarea e continuă.
