kW, kWp și kWh: diferențele care apar în oferta fotovoltaică

kW, kWp și kWh sunt trei unități care apar împreună în orice ofertă fotovoltaică, iar confuzia dintre ele duce la așteptări greșite. În mare, kW spune cât de repede curge energia, kWh spune cât a curs în total, iar kWp descrie capacitatea maximă a panourilor. Dacă le înțelegi pe cele trei, poți citi o ofertă fără să te bazezi doar pe vorbele vânzătorului.

Mai jos vezi diferențele pe un exemplu simplu, apoi cum calculezi producția estimată și ce întrebări merită puse înainte de semnare.

Ce este kW și ce este kWh?

kW (kilowatt) este o unitate de putere, adică ritmul cu care se produce sau se consumă energie în acest moment. kWh (kilowatt-oră) este o unitate de energie, adică cantitatea totală produsă sau consumată într-un interval de timp.

Analogia cu apa merge bine. Debitul robinetului, în litri pe minut, este kW-ul. Apa strânsă în găleată după o oră este kWh-ul. Un aparat de 2 kW care merge o oră consumă 2 kWh. Același aparat, dacă merge doar 30 de minute, consumă 1 kWh.

Factura de curent este calculată în kWh, pentru că plătești energia consumată, nu puterea momentană. Puterea contează totuși la dimensionarea cablurilor, a siguranțelor și a invertorului.

Ce înseamnă kWp, de fapt?

kWp (kilowatt-vârf) este puterea maximă pe care o pot da panourile în condiții standard de test: radiație de 1.000 W pe metru pătrat, temperatura celulei de 25 °C și un anumit spectru al luminii. Literele „p” vin de la peak, adică vârf.

Condițiile acestea apar rar pe un acoperiș real. Vara, panoul se încălzește mult peste 25 °C, iar iarna lumina e mai slabă. De aceea un sistem de 5 kWp nu va livra constant 5 kW. În zilele foarte bune, cu cer senin și temperaturi moderate, poate ajunge la 4–4,5 kW, mai ales dacă invertorul permite.

Puterea instalată în kWp se calculează simplu: numărul de panouri înmulțit cu puterea unui panou. Zece panouri de 500 Wp dau 5.000 Wp, adică 5 kWp. Detalii despre alegerea panourilor găsești în Celule fotovoltaice: tipuri, diferențe și cum alegi panoul.

Cum treci de la kWp la kWh pe an?

Trecerea se face cu un randament specific sau producție specifică, exprimat în kWh produși pe an pentru fiecare kWp instalat. În România, pentru un acoperiș bine orientat și fără umbre, valorile uzuale sunt între circa 1.100 și 1.300 kWh/kWp/an, cu diferențe între sudul și nordul țării.

Un calcul de verificare:

1. Puterea instalată: 6 kWp.
2. Producția specifică estimată: 1.200 kWh/kWp/an.
3. Producția anuală: 6 × 1.200 = 7.200 kWh.

Pentru valori pe adresa ta, cel mai bun instrument public rămâne PVGIS, al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care ține cont de loc, orientare și înclinare. Cum influențează poziția producția vezi în Orientarea și înclinarea panourilor: efectul asupra producției.

Atenție: o ofertă care promite o producție specifică mult peste aceste valori trebuie întrebată cu ce date a fost calculată.

Cum diferă puterea panourilor de puterea invertorului?

Puterea panourilor (kWp) și puterea invertorului (kW) sunt două valori distincte, iar între ele există de obicei un raport. Invertorul convertește curentul continuu în curent alternativ și are o putere nominală maximă la ieșire.

Este frecvent ca puterea panourilor să fie ușor mai mare decât a invertorului, de exemplu 6 kWp de panouri la un invertor de 5 kW. Se numește supradimensionare DC/AC. Panourile ating vârful rar, așa că invertorul pierde puțin din energie, dar lucrează mai des aproape de capacitate. Raportul uzual se încadrează de obicei între 1,1 și 1,3.

Tabelul de mai jos reunește cele trei unități:

Ce întrebi instalatorul când vezi aceste unități în ofertă?

Oferta corectă precizează clar puterea instalată în kWp, puterea invertorului în kW și producția estimată în kWh pe an, cu sursa calculului. Dacă lipsește una dintre ele, cere să fie completată.

Câteva întrebări utile:

• Ce producție anuală estimează oferta și cu ce instrument a fost calculată?
• Ce ipoteze s-au folosit pentru orientare, înclinare și umbrire?
• Care este raportul dintre kWp și puterea invertorului?
• Ce pierderi sunt incluse (cabluri, temperatură, murdărie)?
• Cum se compară estimarea cu consumul meu anual în kWh?

Legătura cu consumul contează cel mai mult. Dacă ai nevoie de 5.000 kWh pe an, nu are sens un sistem care produce 12.000, decât dacă ai un plan clar pentru surplus. Cum calculezi ce ți se potrivește vezi în Dimensionarea sistemului fotovoltaic după consumul casei, iar pentru statutul care îți permite să livrezi în rețea, citește Prosumatorul: ce înseamnă și care sunt pașii de racordare.

Cum urmărești producția reală după montaj?

Producția reală o citești pe aplicația invertorului, în kWh pe zi, lună și an. Compară valorile cu estimarea din ofertă, dar ține cont de variațiile de la un an la altul: un an cu multe zile înnorate poate coborî producția cu câteva procente față de medie.

Dacă diferența rămâne mare mai multe luni la rând, merită verificate umbrele noi, murdăria de pe panouri sau eventuale erori ale invertorului. Verificările periodice sunt descrise în Întreținerea panourilor fotovoltaice: curățare și verificări. Ghidul general al categoriei, Panourile fotovoltaice pentru casă: ghid complet pe înțeles, pune aceste noțiuni într-un singur cadru. Pentru partea de consum, pornește de la Consumul aparatelor electrocasnice: cum îl calculezi în kWh, unde vezi cum transformi puterea aparatelor în kWh pe lună.