Cuprins 5 secțiuni
Uleiul și grăsimile din chiuvetă par inofensive cât sunt calde și lichide, dar în conducte se întâmplă exact opusul: se răcesc, se solidifică și se lipesc de pereți, strângând în jurul lor orice altceva trece pe acolo. Așa se formează dopurile care înfundă sifonul de sub chiuvetă, apoi coloana clădirii și, în cazuri grave, colectoarele orașului. Gestul de a turna uleiul uzat „doar puțin” este una dintre cele mai frecvente cauze de înfundare a canalizării.
Articolul explică de ce grăsimile sunt o problemă, ce alte lucruri nu au ce căuta în chiuvetă sau în toaletă și ce faci cu ele în loc. Imaginea de ansamblu a apei folosite în gospodărie e în ghidul despre consumul de apă acasă. Pentru drumul apei după ce pleacă din casă, vezi articolul despre apele uzate și canalizare.
De ce grăsimile înfundă țevile
Grăsimile și uleiurile alimentare se solidifică la temperaturi mai mici și aderă la pereții conductei, formând un strat gros care îngustează trecerea. Cât sunt calde, curg împreună cu apa. Când ajung în părțile reci ale instalației, devin o pastă albicioasă, care prinde resturi de mâncare, păr și hârtie.
Detergentul de vase nu rezolvă problema. El emulsionează grăsimea, adică o dispersează în apă, deci pare că dispare, dar mai departe în conductă, când apa se răcește și se diluează, grăsimea se poate separa din nou. Apa fierbinte împinge dopul doar un metru mai departe, nu îl elimină.
În rețeaua publică, aceleași depuneri, amestecate cu șervețele umede și alte materiale necompresibile, pot forma blocuri solide, numite în presă „munți de grăsime” sau „fatberg” în engleză. Ele blochează colectoarele și cer intervenții scumpe, pe care le plătim indirect toți, prin tarifele serviciului de canalizare.
Pentru casele cu fosă septică, grăsimea este și mai deranjantă. Ea plutește la suprafața fosei și formează o crustă care încetinește descompunerea; vezi comparația din articolul despre fosa septică și stația de epurare.
Ce nu are ce căuta în chiuvetă
Pe lângă ulei și grăsimi, alte lucruri făcute să dispară pe scurgere îți pot cauza probleme și poluează apa. Lista de mai jos arată ce eviți.
- uleiul de gătit uzat, grăsimea de la friptură, untul topit, untura;
- zațul de cafea, care se strânge în sifon ca un nămol;
- resturile de mâncare solide, orez, paste, coji, care se umflă în apă;
- vopselele, solvenții, diluanții și alte produse chimice de bricolaj;
- medicamentele, care nu sunt reținute de stațiile de epurare;
- înălbitorii și dezinfectanții folosiți în exces, care afectează bacteriile utile din fose.
La toaletă, regula este și mai strictă: ajunge doar hârtie igienică. Șervețelele umede, chiar cele care scriu „biodegradabil” pe ambalaj, nu se dezintegrează la fel de repede ca hârtia și se prind în pompe și în sifoane. Același lucru e valabil pentru dischetele demachiante, bețișoarele de urechi, tampoane, prezervative și firul dentar.
Cum arată o scurgere care prinde grăsime
Semnele apar treptat: apa se scurge tot mai încet, apar bulbuci și gâlgâituri, iar din sifon iese un miros neplăcut. Ele indică de obicei o îngustare a conductei, nu o înfundare completă. Dacă intervii în această fază, curățarea e simplă.
Pași practici când scurgerea merge greu:
- Demontează sifonul și curăță-l în găleată, cu mănuși.
- Folosește un tirbușon pentru scurgeri, o sârmă flexibilă sau o ventuză, nu produse chimice agresive.
- Clătește cu apă caldă, dar nu clocotită, în cazul țevilor din plastic.
- Dacă blocajul este în coloană sau în conducta de ieșire, cheamă un instalator.
Atenție: Soluțiile chimice pentru desfundat sunt corozive și nu se potrivesc cu toate tipurile de țevi. Folosite des, pot afecta garniturile, iar într-o fosă septică pot omorî bacteriile care fac treaba. Citește mereu eticheta și evită amestecul între produse diferite.
Ce faci cu uleiul și cu grăsimea în loc
Uleiul uzat se strânge într-o sticlă sau un borcan închis, se lasă să se răcească și se predă la un punct de colectare, iar grăsimea de pe vase se șterge cu hârtie înainte de spălare. Sticla de plastic goală, de la un ulei, este un recipient bun. Când e plină, o închizi bine și o duci la un centru de colectare.
Reguli simple pentru bucătărie:
- lasă grăsimea din tigaie să se răcească, apoi șterge-o cu un șervet de hârtie;
- pune un strecurător în chiuvetă ca să reții resturile solide;
- grăsimea solidificată, în cantități mici, poate merge la gunoiul menajer, într-un recipient închis;
- ulei în cantități mari: colectare separată, nu la scurgere.
Disponibilitatea punctelor de colectare diferă de la localitate la localitate. Întreabă la primărie sau la operatorul de salubritate unde poți preda uleiul uzat; unele orașe au containere dedicate sau campanii periodice. Ce se întâmplă cu alte deșeuri greu de plasat, precum vopselele și solvenții, explicăm în articolul despre deșeurile voluminoase și periculoase.
Resturile vegetale de la gătit, fără grăsime, merg la compost; vezi ghidul compostului de acasă. Iar dacă vrei să reduci deșeurile din bucătărie în general, principiile sunt în articolul despre reducerea deșeurilor.
Un obicei care face diferența
Cel mai simplu obicei este să ștergi tigăile și farfuriile cu hârtie înainte de spălare. Costă câteva secunde, economisește apă caldă și detergent și îți ține sifonul curat luni de zile. Pentru cine gătește mult la tigaie, merită un recipient dedicat uleiului uzat, ținut lângă aragaz.
Pe aceeași temă, citește și Conductele înghețate: cum previi spargerea și ce faci.
Pe aceeași temă, citește și Uleiul alimentar uzat: ce faci cu el după prăjit.
Întrebări frecvente
Pot turna uleiul uzat în chiuvetă dacă las apa fierbinte să curgă?
Nu. Apa fierbinte doar mută grăsimea mai departe în conductă, unde se răcește și se lipește. Uleiul uzat se strânge într-o sticlă și se predă la colectare.
Ce fac cu uleiul rămas după prăjit?
Îl lași să se răcească, îl torni printr-o pâlnie într-o sticlă sau un borcan cu capac și îl duci la un punct de colectare. Dacă nu există colectare în zonă, în cantități mici îl poți arunca la menajer, într-un recipient bine închis.
Sunt bune șervețelele umede „biodegradabile” la toaletă?
Nu, chiar dacă ambalajul spune așa. Se dezintegrează mult mai lent decât hârtia igienică și pot înfunda sifoanele și pompele. Singurul lucru care merge la toaletă este hârtia igienică.
Cum știu că am grăsime în țevi?
Apa se scurge încet, se aud gâlgâituri, iar din sifon vine miros. De obicei, curățarea sifonului și o sârmă flexibilă rezolvă problema în stadiul incipient.
Ajută bicarbonatul și oțetul la desfundat?
Pot dezodoriza și elimina depuneri ușoare, dar nu dizolvă un dop gros de grăsime. Pentru blocaje reale, folosește mecanic sârma sau ventuza ori cheamă un instalator.
