Clima explicată

Ploile torențiale și inundațiile: ce aduce clima mai caldă

De ce ploile devin mai intense într-o atmosferă mai caldă, cum apar inundațiile rapide și ce măsuri practice poți lua pentru casă înainte de o ploaie puternică.

De Publicația Monitor244 min de citit
Ploaie torențială pe o stradă cu bălți, scurgere insuficientă în timpul ploilor puternice
Cuprins 5 secțiuni

Ploile torențiale sunt averse de mare intensitate, în care cade într-un interval scurt o cantitate mare de apă. Ele pot produce viituri, adică creșteri bruște ale nivelului râurilor și pâraielor, și inundații rapide în orașe, unde apa nu mai are pe unde să se infiltreze.

Mulți români au trăit astfel de episoade: o stradă acoperită de apă în zece minute, o pivniță inundată, un pârâu care iese din matcă. Mai jos explicăm de ce se leagă fenomenul de clima mai caldă, de ce unele locuri sunt mai expuse și ce poți face practic. Contextul general se află în articolul despre schimbările climatice.

De ce plouă mai intens când aerul se încălzește?

Aerul mai cald poate reține mai multă umiditate, iar acest lucru se traduce prin ploi mai puternice atunci când umiditatea se condensează. Relația fizică este cunoscută: la fiecare grad Celsius în plus, atmosfera poate conține aproximativ șapte procente mai mulți vapori de apă.

Nu înseamnă că plouă mai des. Poate ploua mai rar, dar cu averse mai puternice, intercalate cu perioade de uscăciune. Rezultatul este o climă mai „în extreme”: secete mai lungi și aversele mai violente. Despre perioadele fără ploaie, vezi articolul despre secetă.

Căldura din ocean și furtunile

Oceanele mai calde furnizează mai multă umiditate și energie pentru furtuni. Efectul se simte direct în zonele tropicale și, indirect, în Europa, prin sisteme de joasă presiune încărcate cu apă. Rolul apei calde este explicat în articolul despre oceane și climă.

Cum apare o inundație rapidă?

O inundație rapidă apare când apa din precipitații ajunge la râu sau pe stradă mai repede decât poate fi preluată. Doi factori hotărăsc ritmul: cât de mult plouă și cât de multă apă se poate infiltra în sol.

FactorEfect asupra riscului
Sol uscat și compactat după secetăapa se infiltrează greu și curge la suprafață
Suprafețe betonatenu absorb apa, scurgerea e imediată
Versanți defrișațiapa coboară rapid, cu aluviuni
Albii înguste sau colmatatepâraiele ies repede din matcă
Canalizare pluvială subdimensionatăstrăzile se transformă în râuri

Orașele sunt un caz aparte

În oraș, asfaltul și betonul înlocuiesc terenul natural, iar rețeaua de canalizare, proiectată pentru ploi mai mici, se umple repede. Același tip de suprafețe care provoacă inundații vara contribuie și la temperaturi mai mari, vezi insula de căldură urbană.

Pădurile și vegetația din amonte joacă un rol invers: frunzișul reține apa, iar rădăcinile ajută infiltrarea. Defrișările pe versanți cresc forța viiturilor, argument discutat în articolul despre păduri.

Saci cu nisip puși ca barieră în fața ușii unei case, protecție împotriva inundațiilor

Se poate lega o ploaie anume de schimbările climatice?

Un singur episod nu poate fi atribuit direct climei, dar tendința pe termen lung poate. Cercetătorii compară probabilitatea unui eveniment în clima actuală cu cea dintr-o lume fără încălzire, fenomen numit atribuire. De multe ori rezultatul arată că evenimente extreme au devenit mai probabile sau mai intense.

Diferența între un episod și o tendință este explicată în articolul despre clima și vreme. Una singură nu dovedește nimic, dar zeci de ani de măsurători, da.

Atenție: inundațiile au și cauze legate de modul în care folosim terenul: construcții în albii, diguri neîntreținute, canale înfundate. Clima agravează riscul, dar nu e singurul factor.

Ce poți face pentru casa ta?

Prima măsură este să afli ce risc are zona ta: dacă locuiești lângă un râu, într-o depresiune sau la baza unui versant, riscul e mai mare. Informații despre zonele inundabile pot fi cerute la primărie sau la administrația bazinală de apă.

Apoi, măsurile concrete sunt simple și ieftine:

  1. verifică jgheaburile și burlanele și curăță-le înainte de sezonul ploilor;
  2. îndreaptă apa de pe acoperiș departe de fundație, nu lângă ea;
  3. menține șanțurile și gurile de scurgere libere;
  4. mută obiectele valoroase din pivniță și din subsoluri la un nivel mai ridicat;
  5. păstrează acte, medicamente și o lanternă într-un loc la îndemână;
  6. nu traversa cu mașina o zonă inundată, nici pe porțiuni scurte.

Dacă ai o curte, un sistem de colectare a apei de pe acoperiș reduce și volumul care ajunge la canalizare. Vezi colectarea apei de ploaie. În același timp, apa strânsă este o rezervă pentru perioadele secetoase.

Asigurările și avertizările

Poliță de asigurare facultativă pentru locuință acoperă adesea inundațiile, dar condițiile diferă, așa că citește exclusiv clauzele despre apă. Urmărește și avertizările meteorologice oficiale, care apar pe canalele autorităților, pentru a nu fi surprins de o ploaie puternică.

Întrebări frecvente

Plouă mai mult din cauza încălzirii?

Nu neapărat mai des. Totalul poate rămâne similar, dar ploile devin mai intense, iar între ele pot apărea perioade mai lungi fără precipitații.

Ce este o viitură?

Este creșterea rapidă și puternică a debitului unui râu sau pârâu după ploi intense sau topirea zăpezii. Poate apărea în câteva ore, fără avertisment vizibil.

De ce se inundă străzile din oraș așa repede?

Pentru că apa nu se mai infiltrează în sol, iar rețeaua de canalizare are o capacitate limitată. Gurile de scurgere înfundate agravează situația.

Cum mă pregătesc pentru o ploaie torențială?

Curăță jgheaburile, verifică scurgerile din curte și ține la îndemână lucrurile importante într-un loc ridicat. Urmărește avertizările oficiale și nu te aventura în zone inundate.

Poate o grădină cu iarbă și arbori să reducă riscul?

Da. Solul vegetal absoarbe apa și încetinește scurgerea, deci o curte cu spațiu verde reduce presiunea asupra canalizării.

↑